Până la Revoluţie românii au avut realizări importante în folosul societăţii, iar după Revoluţie avem realizări pentru oamenii puterii și pentru interlopi

Toată lumea zice că România este blestemată şi nu mai poate realiza nimic din cauză că şi-a omorât conducătorul în ziua de Crăciun şi fără judecată. Într-adevăr, până în '89 în România s-au realizat lucruri remarcabile şi fiecare într-un timp foarte scurt. Alexandru Ioan Cuza a construit într-un an (1859-1860) 40 de kilometri din şoseaua Comarnic-Predeal. Carol I, în 7 ani (între 1875-1882) a construit calea ferată şi drumul de la Câmpina până la Predeal, calea ferată Bucureşti-Constanţa şi Podul Carol I (Podul Anghel Saligny). Gheorghiu-Dej şi mai apoi Ceauşescu, în 25 de ani, au construit:

• cartiere de locuinţe pentru români;
• toate staţiunile de pe litoral;
• fabrici şi uzine în care să lucreze românii;
• metroul din Bucureşti;
• canalul Dunăre-Marea Neagră;
• casa Republicii şi tot Cartierul Civic;
• barajele, lacurile de acumulare şi marile hidrocentrale;
• Transfăgărăşanul, cel mai impresionant drum din lume, cu cel mai lung tunel din ţară;
• s-au fabricat automobile pentru pătura de mijloc a populaţiei.

După revoluţie, în 30 de ani, nu s-a mai putut rezolva nici una dintre problemele importante pentru români. Nu s-a putut face centura Bucureştiului, care nu prezenta nicio dificultate tehnică. Nu s-a putut rezolva problema traficului pe Valea Prahovei (o distanţă de 150 de km se parcurge în 6-7 ore). Nu s-a putut face o autostradă Comarnic-Braşov. Nu s-a putut face autostrada Transilvaniei. Nu s-a putut găsi o soluţie pentru reducerea poluării ucigătoare în marile oraşe. Românii nu au putut să scape de statutul de popor asistat, consumăm mult mai mult decât producem. Se observă că toate aceste obiective vitale, an de an nu se realizează ci doar se rostogolesc pentru anul viitor. Care ar fi motivele? Aşa cum menţionează şi Herodot, principalul motiv este faptul că poporul român nu poate să muncească decât în trei situaţii:

1. când este organizat şi condus de elitele altor etnii;
2. prin constrângere (sub ameninţare);
3. pentru şpagă.

Un popor care munceşte numai în aceste trei situaţii nu poate fi un popor creator, nu poate avea o economie pe profit, adică să producă mai mult decât consumă. Marile realizări se fac cu mulţi bani. Situaţia (1.) nu se mai poate realiza din cauza apariţiei democraţiei care permite oricărei nulităţi locale sau penale să fie manager, conducător sau proprietar-patron. De asemenea nici situaţia (2.) nu mai putea fi îndeplinită deoarece, tot din cauza democraţiei, justiţia şi sistemele de contrângere şi reprimare (poliţia, securitatea) au decăzut. Din cauză că avem o economie pierzătoare (deficit bugetar veşnic) nu putem face mari realizări decât cu bani împrumutaţi. Ori banii împrumutaţi de la UE sau banii împrumutaţi de la băncile din afară, sunt strict controlaţi de creditori. Deci nu se îndeplineşte nici situaţia (3.) (şpaga), deci iarăşi românii nu pot să lucreze cu spor. Din aceste motive românii nu mai pot să realizeze nimic şi nu din cauză că suntem un popor blestemat fiindcă l-am omorât pe Ceauşescu în ziua de Crăciun, fără proces.