PSD-ul, ca un şarpe BOA, are nevoie de câţiva ani de tihnă ca să digere furăciunile

Opoziţia se laudă cu victoriile ei asupra PSD-ului: trecerea moţiunii, schimbarea guvernului Dăncilă, rămânerea pentru încă un mandat al lui Iohannis ca preşedinte. Aceste lucruri s-au întâmplat nu datorită eficienţei, unităţii, forţei dreptei din România, ci fiindcă aşa a dorit PSD-ul. Penalilor, interlopilor şi acoperiţilor din România, mereu la putere, le convin un preşedinte şi un premier momâie şi blatist. Înainte de turul întâi, Viorica Vasilica a fost susţinută pe toate căile pentru a intra în turul doi. Aceasta deoarece Barna sau Paleologu ar fi putut aprinde lumina în dulapul cu schelete, în cazul în care ieşeau preşedinte. Acum, înainte de turul doi, aceeaşi Viorica Vasilica trebuia făcută de râs, deoarece un popor majoritar asistat ar putea oricând să voteze cu stânga, adică pe Viorica Vasilica. PSD-ul are nevoie de câţiva ani de somn liniştit pentru a digera furăciunile. De asemenea, PSD-ul are interes, aşa cum a făcut mereu în ultimii 30 de ani, să compromită dreapta. Deci, obligatoriu, preşedintele şi guvernul trebuie să fie de dreapta, pentru ca eşecul total care va urma al noii puteri să poată fi pus pe seama PNL-ului. Coafura ridicolă a Vioricăi Vasilica a fost realizată de hairstylistul de la Kiseleff, broşele Vioricăi, care pe sânul marmorean al premierului vin ca nuca pe perete, au fost alese de creatorul de modă care îl îmbrăca şi pe Gheorghiu Dej. O fi Vasilica niţel tută, dar să ne spună că nu ştie suprafaţa cercului, e prea cusută cu aţă albă. La fel va fi şi cu succesul trist al Pămătufului, la alegerile de duminică. Preşedintele României trebuie să fie obligatoriu un câştigător din partea dreptei. La fel de obligatoriu, preşedintele trebuie să fie o colecţie de abţibilduri, aduse cu greu din excursii costisitoare, plătite din banii românilor, lipite pe o valiză în care nu există decât un pămătuf şi un ştrudel cu mere. În anii următori, pe măsură ce îşi termină digestia, PSD-ul trebuie să se refacă pentru a intra cu forţe proaspete în următorul ciclu de furăciuni. Numai aşa se explică faptul că Iohannis s-a făcut că îi este frică de o confruntare directă cu tuta preferând o dezbatere în faţa românilor, în care, pentru prima oară în istoria României, a fost şi candidat şi moderatorul dezbaterii. La această dezbatere ne-a spus cu inocenţă că dacă el şi jumătatea nu aduceau abţibilduri de peste tot, de lipit pe fund, se rupea statul de drept.