Dacii spărgeau seminţe cu 500 de ani înainte ca galii să înceapă să fabrice butoaie

Ultima descoperire arheologică, pe teritoriul actual al vechii Dacii, a scos la suprafaţă, la Sarmisegetusa, un strat gros de coji de seminţe de floarea soarelui, negre, albe, gri, lunguieţe, rotunde sau pătrăţoase, în picăţele sau uni. La solicitarea României, la Sarmisegetusa au venit de îndată arheologi cu mare experienţă şi rezultate în semnificaţia specială a prezenţei seminţelor de floarea soarelui într-un sit arheologic. Primele rezultate provizorii ale analizelor făcute în teren cât şi într-un laborator, au arătat: cojile negre ne spun cu precizie că vechii daci spărgeau seminţe negre, de plictiseală, în anii în care nu se făceau corcoduşele pentru ţuică. Seminţele albe erau preferate pe stadioane sau în timpul urmăririi meciurilor de tenis. Cele gri erau consumate, cu siguranţă, în timpul efectuării unei munci agricole sau în timpul culesului fructelor din copacul vecinului plecat în Grecia sau în Bodrum, sau în general la serviciu. Cu cea mai mare precizie s-a putut stabili că cele cu coji vărgate erau preferate la teatru, Atheneu sau la expoziţii de pictură. În treacăt fie spus, oare de ce Gabi Firea nu s-a gândit ca pentru Bucureşti şi Voluntari să fie montate în plus pubele speciale gri, numai pentru colectarea seminţelor? Din păcate nici măcar nu ne putem lăuda că suntem cei mai mari consumatori de seminţe. Şi aici ne întrec alţii. Spaniolii consumă seminţele produse de ei şi, de fapt, ei nu le sparg pe băncuţă, la intrarea în bloc, ci le folosesc la prepararea de salate rafinate şi ce rămâne, exportă în România. Legat de acest subiect, pe blogul său, Cristoiu a venit cu ideea că românii îşi dedică tot timpul seminţelor şi manelelor şi nu le mai rămâne timp pentru mari realizări (autostrada Transilvania). Înţegem că România trebuie să cheltuiască foarte mulţi bani cu cumpărarea de smartphoane şi cu construcţia de autostrăzi, fiindcă aceste lucruri sunt absolut necesare şi noi nu le putem realiza. Dar nu întelegem de ce şi nişte amărâte de seminţe trebuie să le cumpărăm de la alţii, cu banii împrumutaţi cu dobânzi foarte mari pentru a mări şi mai tare datoria publică?